Boși, locotenenți, soldați: Mafia din interiorul Poliției Române, filiala Prahova Poluarea și corupția au fost mereu în topul problemelor din Prahova; de ce ar face excepție de la regula asta oamenii de legii din județ. Beneficiind de protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a pus la punct in Prahova o structură de crimă organizată operând chiar în cadrul poliției. Increngătura mafiotă include polițiști de toate gradele, oameni politici, un jurnalist specializat pe șantaje, ocupând funcția informală de hoț-șef peste infractorii mărunți dintr-o zonă a județului.

Aceasta grupare de criminalitate economico – financiara organizata a fost protejata si este protejata de la varful IPJ Prahova si varful MAI.

Este elocventa inregistrarea ambientala in care „Jurnalistul” de șantaje il da de gol pe nea’ Gigel de la varful IPJ Prahova ca si-a anuntat aceasta grupare de suflet si de criminalitate economico-financiara organizata de ce perchezitii au loc a doua zi (nu este singurul caz, am mai dezvaluit si despre alte personaje care procedeaza identic cu aceast sef din IPJ Prahova!).

In articolul publicat de ziarul Incisiv de prahova la data de 20 noiembrie 2023 – Ploiești: „Jurnalist” de șantaje, purtătorul de cuvânt pe afaceri murdare al primarului Volosevici/Inregistrari audio (I) am dezvaluit adevarata fata a acestei grupari protejate de  mafia din IPJ Prahova si de la varful MAI.

In dosarul penal nr 37/P/2023, procurorul sef de sectie din cadrul DNA ST Ploiesti, Matei Adrian George a constatat mai multe fapte penale savarsite de jurnalistul santajist si de acesta grupare de criminalitate economico – financiara organizata si a disjuns cauza catre Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova cu toate probele si inregistrarile audio: „inregistrarile audio ambientale si cele efectuate prin intermediul aplicatiilor telefonice au fost transcrise in procese-verbale de catre lucratorii Serviciului Tehnic al DNA in baza ordonantelor de delegare in cauza”.

Probabil ca cei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova sunt tintuiti pe scaun de mafia din politie (IPJ Prahova si MAI).

In concluzie, s-au dovedit faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA dar cei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova se fac ca ploua cu toate ca dosarul este din punct de vedere juridic doar o simpla formalitate, de trimitere in judecata.

La alegerile locale din 2020, C.S. a fost omul de legătură dintre Volosevici, omul de afaceri rom G.V., ca sponsor, și șefii informali din zone ploieștene populate preponderent de romi săraci.

Este vorba de cartierele Mimiu (1800 potențiali votanți romi), Radu de la Afumați (500 votanți) și Bariera Basarab (300 votanți).

Prin intermedierea lui C.S., părțile au agreat asupra oferirii unei mici atenții de 100 de lei pentru fiecare votant. In plus, s-a decis alocarea a 20.000 – 30.000 lei pentru organizarea pentru romi a unei petreceri în ziua votului, cu mâncare și băutură. Suma totală calculată de C.S fost între 200.000 – 300.000 lei, care avea să fie oferită de omul de afaceri G.V. în schimbul obținerii, ulterior, al unor contracte vizând prelucrarea apelor uzate din județ, prin care să-și recupereze investiția. Singura promisiune care viza îmbunătățirea condițiilor de locuit ale romilor a fost astfaltarea cartierului Mimiu.

C.S. i-a cerut 300.000 lei omului de afaceri, care a fost de acord să o plătească în mai multe tranșe, până în ziua alegerilor. Cu trei zile înainte de alegeri, G.V. i-a oferit 130.000 de lei lui C.S., din care 80.000 de lei, via C.S., au ajuns la liderul rom al comunității din Mimiu. 70.000 de lei din sumă a fost împărțită votanților sub forma cadoului de 100 de lei, iar restul de 10.000 a fost reținut de lider, sub motivul că a trebuit să-și plătească verii care l-au ajutat la împărțirea pomenii electorale în comunitatea Mimiu. Ce s-a întâmplat cu restul de 50.000 de lei rămași din totalul de 130.000? Au fost reținuți de C. S., cu argumentul că sunt necesari pentru alte cheltuieli electorale.

In zilele următoare, antreprenorul rom i-a mai oferit lui C.S. 80.000 de lei pentru mită electorală adresată romilor din cartierele Radu Afumați și Bariera Basarab. Din aceștia, 10.000 de lei au fost dați celor patru lideri informali din cele două cartiere pentru mobilizarea electorală a romilor, nefiind clar ce s-a întâmplat cu restul de 70.000. La votanți n-au ajuns, în orice caz.

BANI OBTINUTI ILEGAL DE JURNALISTUL CATALIN STAVRI SI GRUPAREA indicata DIN MAFIA DESEURILOR

Timp de șase luni, omul de afaceri a solicitat onorarea promisiunii vizând acordarea contractelor preferențiale ale Primăriei firmei sale, dar C.S., purtătorul de cuvânt al lui Volosevici pe afaceri dubioase, l-a aburit și tot amânat, încât până la urmă planul s-a topit în ceață și nu s-a mai finalizat în niciun fel. Pe românește, omul rom de afaceri a fost aburit și țepuit de 210.000 lei de niște bărbați albi, stâlpi ai societății. Bani îngropați de C.S. în contul de la Bellu. Ca să nu rămână chiar în pagubă, omul de afaceri i-a solicitat lui C.S., printr-un apropiat, să pună o vorbă bună ca să obțină prelungirea unui contract aflat in derulare cu fabrica de sucuri Timbark vizând apele uzate, precum și o clauză de exclusivitate pe această activitate. C.S. a fost de acord să intervină, dar cu condiția ca G.V. să-i cedeze 50% din viitorul contract, pe firma unui prieten, Claudiu Bellu, proprietar al unui restaurant. Omul de afaceri a acceptat propunerea, dar și-a băgat în combinație și o rudă cu care C.S. să împartă partea de 50%.

Prin urmare, profitul s-ar fi dus 50% la G.V., 25% la C.S. (și Bellu) și 25% la ruda lui G.V.

Ulterior, C.S. a mai obținut de la G.V. 10.000 lei, pe care să-i dea șpagă directorului Timbark pentru a obține mult dorita exclusivitate și, ca bonus, suplimentarea activității de exploatare a apelor uzate.

Faza cu santajul si punerea in dependenta a unei misterioase directoare de la APM Prahova 

In inregistrarea publicata de Gazarul reiese cum jurnalistul spagar si santajist a publicat un articol denigrator despre directoarea de la APM prinsa fara masca in pandemie si acum face ce zice el ca „este cea mai prosta din curte”, fiind pusa in dependenta. In urma articolului, politia s-a „autosesizat” si i-a aplicat o corectie directoarei pentru lipsa mastii, ca asa se fac mnai nou santajele si punerea in dependenta de catre aceasta grupare, prin politie!

C.S. a pus la bătaie, ca argument, și o conștință de-a sa de la Garda de Mediu, o directoare care avea in atribuții și emiterea avizelor necesare funcționării Timbark și care ar putea influența decisiv obținerea contractului în termeni cât mai profitabili.

De data asta, povestea nu s-a terminat cu o țeapă, ci cu un happy end peste așteptările inițiale: nu doar că contractul a fost prelungit, dar și prețul pentru servicii a fost dublat, iar aceste servicii contractate au fost mărite numeric. Pentru ca banii să ajungă altfel decât la negru la echipa C.S.-Bellu, a fost incheiat un contract de prestare de servicii fictive de publicitate și consultanță între firma lui Bellu (Bell Studio Expresiv), și cea a lui G.V (Gentoil SRL.).

Evident, n-a fost realizat niciun material publicitar, chiar dacă bani s-au tot scurs în contul firmei. Pe de altă parte, administratorul asociat al firmei lui G.V, declară că procentul din încasările Gentoil ajuns în contul firmei lui Bellu ar fi fost nu de 25%, ci de 10%. De asemenea, mai afirmă el, cei 10.000 de lei dați teandemului C.S-Bellu, pentru a fi oferiți ca mită directorului Timbark, au fost oferiți sub forma unui contract de comision. Doar că nici de data asta lucrurile n-au mers conform înțelegerii: contractul a durat doar șase luni, după care a fost reziliat, iar din cei 20.000 pe care G.V îi vira firmei lui Bellu, doar 3.000 ajungeau la ruda sa, C.S pretinzând că o parte substanțială s-au dus sub formă de cotizație lunară, la misterioasa directoare de la Mediu care acum este pe la formatiunea politica AUR Prahova.

În sfârșit, ca deținător al unui restaurant, Bellu ar fi fost răsplătit și prin furnizarea unor servicii de catering pentru administrația locală, prin mijlocirea prefectului de Prahova.

Distins cu titlul de “Politsitul anului” in 2011, chiar inainte de a trece in magistratura, Cosmin Pantea a uitat cum e sa fii politest, de cum a ajuns magistrate. Acum isi bate joc de oamenii legii, tinundu-I cu orele pe corridor, primindu-i numai cu programare, umilindu-i, hartuindu-i, ba chiar pedepsindu-i cu dosare penale pe cei incomozi. Cu o singura exceptie: inspectorul principal Mihaela Pupea, pentru care este in stare de orice si e prezent la orice ora…

Iata ce dezvaluie Laura Gal de la BIHOREANUL:

Noile informaţii arată că prim-procurorul îşi foloseşte de mult timp funcţia pentru a-şi satisface orgoliile personale şi pe cele ale protejatei sale. Femeia voia funcţie de conducere şi l-a „intoxicat” cu informaţii false despre colegii ei, în baza cărora magistratul le-a făcut dosare penale şi a stârnit un uriaş scandal în sistemul judiciar, ce dăinuie de ani de zile.

Mai mult, pentru a „secretiza” vizitele poliţistei, procurorul a intrat în conflict şi cu fostul şef al jandarmilor din Beiuş. Deranjat că acesta le cerea subalternilor să consemneze vizitele lungi şi dese ale amicei sale, Pantea a mers până acolo încât a obţinut de la conducerea Jandarmeriei Bihor să-i interzică ofiţerului incomod accesul în clădirea Parchetului, deşi răspundea de paza ei…

Noaptea, ca hoţii

În urmă cu două săptămâni, BIHOREANUL a dezvăluit situaţia total anormală de la Parchetul Beiuş, unde prim-procurorul Cosmin Pantea şi o poliţistă, inspectoarea principală Mihaela Pupea, petreceau regulat ore în şir singuri în sediul instituţiei, serile şi nopţile, fără justificare şi fără ca vizitele acesteia să fie consemnate, conform normelor, în registre.

Femeia a fost filmată repetat părăsind sediul Parchetului la ore târzii, iar când a fost prinsă „în flagrant” de o echipă a ziarului (VIDEO jos), şi ea, şi ceilalţi „actori” au intrat în silenzio stampa. Sau au încercat să acopere, prin tertipuri şi minciuni, situaţia…

Dacă Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Bihor a confirmat că ofiţereasa era în concediu şi nu se afla cu treburi în instituţia condusă de Pantea, şefii magistratului nu au reuşit nici până azi să-i explice comportamentul nepotrivit, pretinzând că informaţiile ar fi date…  cu caracter personal.

Iar jandarmii, complicii escapadelor nocturne pe care le-au „acoperit” la cererea lui Pantea, au dat şi ei explicaţii penibile: dacă şeful Parchetului i-a dat „liber” poliţistei la orice oră din zi şi din noapte, cine erau ei s-o noteze în registre?! Asta în ciuda regulamentelor şi deşi ştiau toţi că Pupea era singura cu tratament privilegiat…

Paznic cu interdicţii

Investigaţiile BIHOREANULUI au continuat şi dincolo de ceea ce s-a văzut în reportaj, noile descoperiri arătând o situaţie deosebit de gravă, extinsă la nivelul instituţiilor din sistemul judiciar local. Informaţiile şi mărturiile strânse în „cazul Pantea” demască atitudini dictatoriale, jocuri murdare de culise, abuzuri şi răzbunări pornite din interese personale, iar peste toate acestea o largă complicitate a responsabililor, care ascund stările de fapt negative.

BIHOREANUL a aflat că, din pricina întâlnirilor clandestine cu poliţista, de notorietate în plan local, Pantea a intrat în conflict cu fostul comandant al Detaşamentului de jandarmi din Beiuş, lt.col. (r) Mihai Smeu (foto), care a avut „îndrăzneala” să verifice Registrul de intrări în incinta Parchetului, constatând că Pupea nu era trecută în acte, deşi venea des, atât în timpul programului, cât şi după, când cei doi se închideau în birou.

„Prim-procurorul Pantea le-a cerut să nu o consemneze. Jandarmul avea obligaţia să-l anunţe de sosirea oricărei persoane. Îl sunau şi le spunea să n-o mai treacă”, confirmă ofiţerul. Ca atare, Smeu le-a cerut subordonaţilor să-i noteze vizitele, conform regulilor. Urmarea? „În vara anului 2021, prim-procurorul Pantea a solicitat în scris conducerii Inspectoratului să-mi interzică accesul în incinta clădirii Parchetului, iar pe 21 septembrie 2021 am primit respectiva dispoziţie, în scris, de la superiorii mei”, spune Smeu. De atunci a trebuit să se treacă de fiecare dată în Registrul de control, când venea la punctul de acces.

Dosar după dosar

Măsura, instituită de comandantul IJJ Bihor, col. Ioan Bogdan, la solicitarea expresă a lui Pantea, este aberantă. Prin însăşi natura funcţiei, Smeu avea obligaţia să-şi verifice subordonaţii care păzeau sediul, inclusiv prin inspecţii inopinate. În plus, într-o încăpere din sediul Parchetului se păstrează armamentul, muniţia şi tehnicile de intervenţie, biroul de comandă al Detaşamentului de Jandarmi se află în curtea unităţii, iar documentele către IJJ Bihor erau transmise prin fax din secretariatul Parchetului. „Eu am prins 4 prim-procurori în funcţie. Cu excepţia dlui Pantea, nici unul nu mi-a interzis accesul în clădire. Practic, m-a împiedicat să-mi desfăşor activitatea”, spune fostul comandant al Jandarmeriei Beiuş.

Nebunia nu s-a oprit aici. Indiscreţia i-a adus lui Smeu şi trei dosare penale deschise la Parchetul Militar Cluj, în urma unor reclamaţii pornite tot de prim-procuror, pe motive care mai de care mai puerile. În 2021, de pildă, ofiţerul a fost cercetat pentru că şi-a chemat patru subalterni să-l ajute la cositul ierbii în grădină, iar în 2022 pentru că ar fi strigat la un muncitor care făcea gălăgie cu o bormaşină în biroul învecinat. Ambele dosare au fost clasate, dar în februarie 2023 s-a trezit cu încă unul, în care i se reproşa că ar fi lovit un subofiţer – cu care, de fapt, Smeu susţine că a avut doar o hârjoneală fără urmări -, acuză pentru care încă e cercetat ca suspect.

N-a mai rezistat 

Fostul jandarm spune că, în toate cazurile, şeful Parchetului Beiuş s-a implicat direct – prin presiuni exercitate asupra jandarmilor, pe capul cărora l-ar fi chemat de la Oradea inclusiv pe şeful IJJ Bihor, ca să-i determine să-l acuze pe Smeu, dar şi asupra muncitorului cu bormaşina, căruia s-a oferit personal să îi redacteze plângerea către Pachetul Militar.

Cert e că în mai 2023, ca urmare a presiunilor lui Pantea, Smeu a decis să se pensioneze. „Aveam în subordine peste 60 de subofiţeri, iar aceste hărţuieli mi-au ştirbit autoritatea în faţa subordonaţilor. Mi-a fost clar că dorea să mă înlăture din funcţia de comandant, din răzbunare”, spune ofiţerul, încă marcat.

Chestionat de BIHOREANUL, colonelul Ioan Bogdan (foto) a „dansat” între explicaţii, mergând – pe măsură ce ziarul îl confrunta cu noi informaţii – de la a nega existenţa oricărei probleme la Parchetul Beiuş până la a pretinde că sunt „manipulări” ale ex-comandantului din Beiuş. Şeful IJJ Bihor nici măcar nu recunoaşte că Smeu ar fi primit interdicţie de intrare în sediul Parchetului. „Nu i-am dat nicio dispoziţie care să-i împiedice activitatea”, zice Bogdan, întorcând-o că documentul cu pricina ar fi fost o simplă adresă „în care i-am reamintit dlui Smeu obligaţiile lui, faptul că are acces în spaţiile de lucru destinate jandarmilor”.

Poliţişti în vizor

O situaţie şi mai gravă a fost generată de felul abuziv în care prim-procurorul Beiuşului îi tratează pe poliţiştii cu care lucrează şi împreună cu care, teoretic, ar trebui să combată fenomenul infracţional din zonă. În realitate, însă, Pantea a intrat în conflict şi cu şeful Poliţiei municipiului, comisarul Traian Sabău, cu care pur şi simplu refuză să poarte un dialog, încă de la instalarea în funcţie acum 3 ani, dar şi cu numeroşi poliţişti. Unii au ajuns în anchete disciplinare, iar trei chiar şi cercetaţi penal, tot la sesizarea magistratului.

Cei dispuşi să vorbească au descris BIHOREANULUI atitudinea dictatorială a prim-procurorului, care îi ţinea cu orele pe coridoarele Parchetului, catalogându-i nepricepuţi sau „o ruşine pentru uniformă”, fiind de multe ori alimentat cu informaţii false chiar de colega lor Pupea. De ce aceeaşi Pupea? Pentru că Pantea voia neapărat să-şi impună favorita într-o funcţie de conducere. Iar toţi cei care au avut ceva de spus împotrivă au păţit-o…

Femeia a vrut întâi postul de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş, vacant după ce comisarul Sabău a preluat conducerea instituţiei. Numai că, până la organizarea unui concurs, conducerea IPJ Bihor i-a delegat în funcţie pe comisarul Octavian Perţea, apoi pe inspectorul Dana Diugan. Cei doi au ajuns în scurt timp în vizorul lui Pantea, care a încercat să-i îndepărteze, prin diverse metode.

Diugan s-a ales şi ea cu dosar penal, pe un motiv halucinant: după o percheziţie la o bandă de hoţi din colonia de romi a Vaşcăului, unde aceasta fusese împreună cu protejata procurorului, dintre bunurile consemnate ca fiind ridicate lipseau două… pături! Pupea a arătat cu degetul spre colega ei, iar Pantea a şi băgat-o în anchetă, pentru ca în final să se descopere că nu are nicio vină: păturile cu pricina fuseseră, de fapt, uitate în casa hoţilor.

Alţii la rând

Anul trecut, funcţia de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş a fost câştigată de inspectorul principal Andrei Dehelean, după un concurs la care Mihaela Pupea nu s-a mai prezentat. Femeia luase deja în vizor şefia Poliţiei Vaşcău, unde se putea „înşuruba” fără bătai de cap, cu o simplă împuternicire.

Postul respectiv s-a eliberat, ca prin minune, prin pensionarea comisarului Flavius Ienciu, tot cu „ajutorul” prim-procurorului din Beiuş. Cu informaţiile primite de la amica poliţistă, Pantea i-a făcut dosar penal singurului lucrător de la Compartimentul investigaţii criminale din Vaşcău, agentul şef principal Gheorghe Cuc, astfel lăsându-l pe Ienciu cu toate lucrările acestuia în braţe. De teamă că o va păţi şi el, odată ce va fi la cheremul lui Pantea, Ienciu a ales să plece.

Dar care a fost „vina” lui Cuc? Poliţistul a fost acuzat de favorizarea făptuitorului, pentru că ar fi întârziat punerea în executare a unor mandate de arestare emise pe numele unor hoţi, dar şi dosarul lui a fost clasat, stabilindu-se că fapta nu există! „Doamna Pupea a ajuns să-l caute în Arestul Poliţiei pe unul dintre hoţi, să-i ceară să facă declaraţii acuzatoare la adresa mea. Decât să mai am tangenţe cu astfel de oameni, am preferat să-mi cer şi eu transferul”, a povestit BIHOREANULUI agentul, „refugiat” din calea lui Pantea la punctul de control al Poliţiei Ştei.

FAC ŞI DESFAC. Prim-procurorul Parchetului Beiuş, Cosmin Pantea (medalion), şi inspectoarea principală Mihaela Pupea (foto) au transformat sediul instituţiei, teoretic în slujba legii, în casă de rendez-vous. Și visau să controleze, împreună, și Poliția…

Tras la indigo este şi cazul comisarului Dorin Vesa, şeful Secţiei 10 Poliţie Rurală Ştei, faţă de care Pantea s-a sesizat din oficiu pentru compromiterea intereselor justiţiei, tot în urma intrigilor lui Pupea, care nu l-ar fi avut pe Vesa la inimă. Concret, într-un caz reclamat iniţial ca viol, dar care s-a transformat într-un dosar de proxenetism, şi în care a acţionat ca la carte, Vesa a ajuns suspectat pentru că un poliţist, niciodată identificat, le-ar fi arătat celor doi reţinuţi plângerea reclamantei. Ce s-a ales cu dosarul deschis ofiţerului? Nimic. După ce a fost preluat de Parchetul Bihor, a fost clasat, constatând-se că fapta nu există!

Fără şcoală

Deşi i s-a „netezit” calea spre şefie, primind inclusiv aprobarea conducerii IPJ Bihor pentru împuternicire, Mihaela Pupea tot nu a primit postul de la Vaşcău. Cu ocazia verificării dosarului de personal, s-a constatat că nu absolvise studii de masterat, condiţie obligatorie.

Însă nici femeia şi nici protectorul ei nu au vrut să accepte situaţia. În consecinţă, Serviciul de Resurse Umane al Poliţiei a mai făcut două cereri în scris, una la Ministerul Educaţiei şi cealaltă la universitatea privată pe care Pupea o absolvise, pentru a afla dacă îndeplineşte condiţiile pentru şefie doar cu creditele acumulate până la examenul de licenţă, ambele răspunsuri fiind negative.

Astfel de verificări nu s-au mai făcut pentru niciun alt angajat al Poliţiei Bihor, a relatat una dintre sursele BIHOREANULUI, convinsă că demersurile s-au făcut la presiunile prim-procurorului. Înainte de a intra în magistratură, acesta a fost şef al Biroului Control Intern din IPJ Bihor, iar apoi adjunct al chestorului Alin Haniş (foto), actualul şef al Poliţiei judeţene, pe când acesta conducea Poliţia Oradea, deci avea „pile” la care să apeleze. „Nici vorbă”, spune chestorul Haniş, care susţine că nici procurorul şi nici vreo altă persoană nu a intervenit pentru a forţa promovarea poliţistei.

Scandal în „mediere”

Acţiunile şicanatoare ale cuplului Pantea-Pupea la adresa poliţiştilor care nu le erau în graţii au continuat. Oamenii legii, în special cei cu funcţii de conducere, se trezeau cu cauzele restituite, una după alta, chiar şi pentru erori mărunte, în timp ce alţii, obedienţi procurorului, primeau spre cercetare dosare facile, repartizate direct de acesta. Procedura este nefirească, repartizările intrând în sarcina şefului structurii de poliţie la care este trimis dosarul spre soluţionare. Nemulţumiţi, unii poliţişti au ajuns să-şi ceară transferul pe posturi din care nu mai aveau tangenţă nici cu Pupea, nici cu amicul ei de la şefia Parchetului.

Într-un final, atitudinea duşmănoasă a prim-procurorului a fost reclamată de poliţişti superiorilor de la Oradea, care au propus o şedinţă de „mediere”. La întâlnire au participat – pe lângă Pantea – întreaga conducere a Poliţiei Beiuş şi a subunităţilor arondate, fostul procuror general al Parchetului Curţii de Apel, Sebastian Vălean, acum procuror general adjunct al României, fostul prim-procuror al Parchetului Bihor, Gheorghe Vidican, şi şeful Poliţiei Bihor, chestorul Haniş. 

„Eu am ridicat problema situaţiei conflictuale dintre prim-procurorul Pantea şi Poliţia Beiuş în şedinţele de lucru de la Poliţia Bihor. Nu e normal, de pildă, să chemi 10 colegi, să-i pui să stea ore în şir, dar să primeşti 5. Oamenii aceştia, plătiţi de Statul Român, pierd timpul aşteptând în zadar în holul Parchetului”, spune şeful Poliţiei Beiuş, Traian Sabău (foto).

Să vină Inspecţia!

La „mediere”, în spatele uşilor închise, lui Pantea şi lui Sabău li s-a cerut să cadă la pace şi să găsească împreună o soluţie de colaborare între instituţiile pe care le conduc. Dar, deşi şeful Poliţiei Beiuş s-a conformat, încercând să stabilească o întâlnire cu prim-procurorul, acesta l-a refuzat. Ca atare, vrajba şi uneltirile au continuat. La fel şi întâlnirile clandestine din sediul Parchetului, ajungându-se, după izgonirea incomodului şef al jandarmilor, ca poliţista să circule fără oprelişti, până în miez de noapte prin instituţia condusă de protectorul ei. Asta până când au fost daţi în vileag de BIHOREANUL…

Acum, când li se cer explicaţii, poliţista Mihaela Pupea tace, procurorul Cosmin Pantea la fel, şefii Poliţiei, ai Jandarmeriei şi ai Parchetelor dau toţi din colţ în colţ şi se încurcă în explicaţii, ori se dau loviţi de amnezie, deşi ştiau prea bine ce se întâmplă la Beiuş. Victimele pomenite mai sus, dar şi altele, rămase anonime, sunt însă dispuse, acum, când scandalul a devenit public, să se pună la dispoziţia Inspecţiei Judiciare şi a unei anchete penale obiective. Asta pentru că exercitarea cu rea-credinţă a funcţiei de către un magistrat şi atitudinea nedemnă faţă de colegi ori reprezentanţii altor instituţii constituie abateri disciplinare. Dar, la Beiuş, lucurile au şi iz penal, cel puţin conform „Codului Penal de la Oradea”…

MINCIUNI
Şi, totuşi, reguli există!

În cursul investigaţiilor jurnalistice, BIHOREANUL a cerut IJJ Bihor să lămurească regulile de intrare în Parchetul Beiuş şi motivul pentru care vizitele poliţistei Mihaela Pupea la prim-procurorul Cosmin Pantea nu erau consemnate în Registrul de acces. Răspunsul a fost evaziv, cum că „regulile de acces şi circulaţie în obiectiv sunt elaborate de către beneficiarul de pază, în cazul de faţă de prim-procurorul Parchetului Beiuş”, dar şi neadevărat.

În realitate, arată surse din sistemul judiciar, regulile sunt aceleaşi pentru toate parchetele, stabilite într-un protocol încheiat de Ministerul Public cu Jandarmeria, în baza căruia se întocmeşte aşa numitul „Plan de securitate” pentru fiecare sediu. Cel care aprobă accesul persoanelor în unităţi este într-adevăr prim-procurorul sau, în lipsa lui, înlocuitorul acestuia, dar toate dispoziţiile legale impun obligaţia jandarmilor de a nota în registrul de acces toate persoanele care intră, indiferent de oră, funcţie ori repetitivitate. „Acest lucru este foarte important în cazul unor incidente de securitate. Dacă dispar acte sau izbucneşte un incendiu, se pot identifica potenţialii autori”, explică sursele BIHOREANULUI.

Prin urmare, orice dispoziţie contrară dată de prim-procuror încalcă normele legale şi îi obligă, practic, pe jandarmi, să comită abateri disciplinare, în condiţiile în care, la rândul lor, aceştia au de respectat o serie de ordine scrise. „Practic, prim-procurorul poate decide doar cine intră sau nu intră în parchet, nu cine este trecut şi cine nu în registrul de acces”, clarifică sursa.