Rezerva internaţională gestionată de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut, lună de lună, de la începutul acestui an, şi a ajuns la un nivel comparabil doar cu cel din perioada crizei financiare.
Mai precis, niciodată de la începutul lui 2010 (adică la doar câteva luni după ce România se împrumutase la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială peste 20 de miliarde de euro pentru a îşi consolida rezervele) şi până la finalul lui august 2018, rezervele României nu au mai atins un nivel atât de redus.
Doar între februarie 2018 şi septembrie 2018, vistieria ţării a sărăcit cu peste patru miliarde de euro, până la 31 de miliarde de euro.
Această evoluţie nu poate fi justificată exclusiv din plasamentele efectuate de Banca Naţională a României care, deşi cel mai probabil au continuat să vină cu un randament negativ, nu pot produce foarte mari pierderi, prin natura lor foarte conservatoare.
BNR a devenit jucător în piaţă
În acest context, scăderea rezervei pare să fie rezultatul unor intervenţii ale Băncii Naţionale în piaţă.
BNR are perioade când intervine fie pe piaţa monetară, acolo unde încearcă să evite variaţii foarte mari ale dobânzilor la care băncile se împrumută între ele (deja celebra ROBOR, în funcţie de care sunt calculate şi dobânzile la creditele cu dobânda variabilă luate de populaţie şi de firme), fie pe piaţa valutară, în general pentru a evita devalorizarea cursului de schimb.
Aceste intervenţii nu sunt anunţate sau explicate de BNR decât în anumite situaţii şi în termeni generali, însă unul dintre indicatorii care semnalează astfel de situaţii este rezerva valutară.
O scădere abruptă a rezervei, aşa cum este cazul acum, arată că BNR a folosit o parte dintre aceşti bani pentru a interveni în piaţă.
Pentru a putea alimenta cu lei piaţa monetară interbancară şi a evita astfel creşterea dobânzilor, BNR foloseşte bani din rezervă pe care îi schimbă din valuta în care sunt plasaţi în monedă locală. Sumele plasate la ultima licitaţie prin care banca centrală a împrumutat băncile comerciale arată că nevoia de bani din piaţă este una foarte mare.
Băncile au luat, la finalul lunii august, peste 12 miliarde de lei, printr-o operaţiune a cărei amploare nemaiîntâlnită în ultimii şapte ani. Este vorba despre o operaţiune de tip
repo, prin care băncile au adus la BNR garanţii sub formă de titluri de stat şi au luat lichidităţi. Pe de altă parte, analistul Radu Soviani, apreciază, pentru PSNews, că sumele cheltuite din rezervă au mers către piaţa valutară, pentru a evita o devalorizare a monedei.
Uneori direct, dar de cele mai multe ori prin intermediul unor bănci mari, BNR poate interveni pe piaţa valutară prin cumpărarea de lei contra valută, evitând astfel devalorizarea monedei. Și această operaţiune înseamnă, în final, cheltuieli din rezerva valutară.
„Rezervele valutare ale României continuă să se împuţineze pe fondul vânzării de valută de către BNR în scopul temperării deprecierii leului. În prezent, rezerva valutară a României este cu cinci miliarde de euro mai mică decât la 30 aprilie 2017, respectiv 31 de miliarde de euro, dispărând astfel din rezerva gestionată de BNR, aproape 14% în ultimele 16 luni. În principal prin vânzarea de euro pe piaţa valutară, BNR a urmărit să tempereze deprecierea leului, rezultatele fiind mai mult decât modeste. Dacă la 30 aprilie 2017 un euro valora 4,53 de lei, la 31 august 2018, după ce BNR a pierdut cinci miliarde de euro din rezervă, un uuro valorează 4,64 de lei”, spune Soviani.
O parte din banii daţi băncilor ajung tot la stat
