Moştenirea (succesiunea) este cea care asigură transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viaţă. După modalitatea în care funcţionează, vorbim de moştenirea legală şi de cea testamentară. Regulile moştenirii sunt numeroase şi foarte stricte, fiind cuprinse în totalitate în Codul civil, însă că în cele ce urmează ne concentrăm doar pe aspectele cele mai importante ale succesiunii.
Legislaţia de procedură civilă a fost modificată la finele lui 2018, iar toate cererile românilor în materie de moştenire trebuie depuse acum la judecătorie, indiferent de valoare şi de obiectul lor.
Moştenitorii legali sunt: soţul supravieţuitor, descendenţii (copiii defunctului, copiii copiilor acestora şi aşa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie), ascendenţii (părinţii, bunicii şi asa mai departe) şi colateralii până la gradul al patrulea inclusiv.
Totuşi, Codul civil stabileşte că aceştia nu se îngrămădesc pur şi simplu la moştenire, pentru că există o ordine de preferinţă şi reguli care nu permit, de pildă, unui copil să vină la moştenirea tatălui şi să împartă averea cu unchiul său.
Există patru clase de moştenitori legali care, în ordinea prezentată mai jos, vin la succesiunea unei persoane:
• clasa întâi: descendenţii (copiii şi copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
• clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinţii) şi colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile, copiii acestora şi nepoţii de frate/soră);
• clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
• clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuşi ai defunctului, veri primari şi fraţii şi surorile bunicilor defunctului).
Atenţie! În legislaţia noastră, concubinii nu au încă drept de moştenire legală.
