Editorial de Ino Ardelean
În lipsa unei campaniii electorale veritabile (unde sunt micii şi berea de altădată?), aproape toate mişcările politice din Timiş se învârt în jurul interminabilelor negocieri între PNL şi USR PLUS. Negocieri care au devenit şi un instrument electoral în perspectiva alegerilor parlamentare. Iar ca durată amintesc de cele din anul 2000, care au condus la formarea unei mici “monstroase coaliţii” PSD – PNŢCD – PD cu un preşedinte PSD-ist al Consiliului Judeţean (Ilie Sârbu iniţial, ulterior Dan Ioan Şipoş). Atunci, PNL, aliat tradiţional al PNŢCD, a fost lăsat în opoziţie. Numai că la acea vreme erau foarte multe partide implicate, inclusiv un Partid al Pensionarilor, cu câte doi consilieri în CJT şi CL Timişoara.
Acum sunt implicate două formaţiuni în mod direct şi două indirect, mă refer la PSD şi Pro România. Zilele trecute liderul USR Timiş, Cristian Moş solicita, ca în această săptămână, să fie aleşi vicepreşedinţii CJ Timiş. Este însă tot mai evident faptul că acest lucru nu se va întâmpla. Mai mult, tot mai limpede pare că problema se va tranşa abia după alegerile parlamentare. Nu e un secret, există foarte mulţi liberali mai înflăcăraţi, care şi-ar dori să facă o alianţă electorală fără USR PLUS. Un lucru totuşi imposibil dacă te uiţi pe toate sondajele, asta dacă nu cumva se gândesc ca, pe lângă Elena Băsescu, să-l ia la guvernare şi pe Victor Ponta. Dar nici aşa nu prea le ajunge
De aici vine şi tergiversarea PNL Timiş de-a închide problema. Până la alegeri însă, aceste negocieri vor fi folosite de PNL şi USR PLUS ca un mijloc de-a obţine voturi în rândul electoratului anti-PSD şi indecis în a alege între cele două variante.
Dacă a fost o perioadă în care USR PLUS a punctat în această dispută, aşa cum am mai arătat, a venit acum rândul unei victorii de etapă a PNL. Şi discut aici doar la nivel de percepţii. Ori după ziua de luni ce ştire naţională am avut? Că la Timişoara, USR PLUS şi-a numit un viceprimar cu ajutorul PSD. Că, intrând în detalii, vezi că lucrurile sunt altfel, că PNL refuză să dea USR-iştilor un post de vicepreşedinte la CJ Timiş nu contează pentru foarte multă lume. PNL a reuşit să împingă USR-ul într-o zonă deloc confortabilă a unei înţelegeri cu PSD. Cei care se amăgesc cu faptul că votul PSD pentru viceprimarul USR a fost conjuctural, vor fi dezamăgiţi, dar chiar au existat discuţii între lideri ai USR şi PSD. Nu negocieri, nu înţelegeri scrise, dar au fost discuţii. Ce a primit PSD o să vedem. (Poate menţinerea în funcţie a preşedintelui clubului sportiv din Dumbrăviţa, poate nişte comisii.) Ca lucrurile să fie clare, PSD a votat candidatul USR PLUS, dar nu şi pe cel propus de PNL (Cosmin Tabără) pentru a doua funcţie de viceprimar.
Totodată PNL a obţinut şi o autovictimizare, vorbind de o izolare a liberalilor de către celelalte formaţiuni: USR PLUS, PSD, Pro România. De aici un mic pas de-a vorbi de o “monstroasă coaliţie” formată de acestea. Din nou, fără o bază reală, dar ca percepţie se poate dioscuta de acest lucru. Iar dincolo de jocurile electorale, prin refuzul USR PLUS de a-l vota pe Tabără viceprimar, intrăm într-o zonă pragmatică în care PNL are acum şi motiv de a-şi pune în practică o mai veche dorinţă venită de la Sânnicolaa Mare, respectiv de-a avea doi vicepreşedinţi la Consiliul Judeţean. Dar aceasta abia după alegerile parlamentare.
Câteva cuvinte şi despre PSD. Social-democraţii şi-au intrat bine în rolul de partid de opoziţie. Vorbesc de responsabilitate, trimit mesaje pozitive către PNL şi USR PLUS ca să se înţeleagă. Asta la vedere. Fiindcă în spatele acestor mesaje “constructive”, face tot ce poate pentru a introduce discordia între PNL şi USR PLUS. Lucru care nici nu e de condamnat, la urma urmei. În acest registru a fost şi refuzul de-a vota candidatul PNL la scaunul de viceprimar. Ori dacă vorbeşti de “responsabilitate”, îi votezi pe amândoi. Oricum, a fost o lovitură aproape magistrală a lui Alfred Simonis să lipeşti un partid atât de intrasingent, ca USR, de “ciuma roşie” PSD. Asta pe lângă procesul de “rebrenduire” invocat de PSD Timiş, care arată acum că nu este reticent de-a discuta, fie şi numai administrativ, cu un partid nou ca USR.
