Celebrul taragotist Luca Novac s-a stins din viață în această dimineață la vârsta de 79 de ani.
Decesul său a fost anunțat de către realizatoarea emisiunii de folclor de la Radio Timișoara, Daniela Băcilă.
Născut la poalele Muntelui Mic în localitatea cărăşeană Var, în 15 septembrie 1941, Luca Novac a crescut într-un mediu propice pentru dezvoltarea sa artistică. Tatăl său a făcut parte din nucleul vestiţilor muzicanţi de la Dalci. De mic, Luca Novac a început să cânte la fluier, apoi la clarinet şi saxofon. Datorită calităţilor sale native a urcat repede pe scara valorică a artiştilor. Mai întâi şi-a uimit colegii de breaslă din zona Văii Bistrei, apoi din întreg Banatul iar la 16 ani, în 1957, a fost laureat al Concursului Naţional de Muzică Instrumentală de la Hunedoara. În anul 1959 a cucerit acelaşi loc I, la Bucureşti, interpretând doine şi jocuri bănăţene la saxofon. În perioada anilor 1960 era deja aliniat virtuozilor instrumentişti de talie naţională precum Viorel Bălan, Petrică Vasile – Cap de cal, trompetistul Sandu Florea. În timpul satisfacerii stagiului militar la Slatina Olt, a participat la alte manifestări competitive care i-au dat ocazia să se facă remarcat.
La sugestia lui Nicolae Perescu, dirijorul orchestrei „Lazăr Cernescu” din Caransebeş, tânărul Luca Novac a început să cânte la torogoată de care a ajuns să nu se mai despartă vreodată şi care a i-a adus faima în lume.
Următoarele concursuri i-au adus premii din această ipostază, apoi imprimări la Radio Timişoara si angajarea la formaţia profesionistă din Caransebeş care între timp îşi schimbase numele în „Doina Banatului”.
Din anul 1970, odată cu restructurarea formaţiilor profesioniste, Luca Novac a devenit angajatul Ansamblului „Banatul” din Timişoara, sub bagheta dirijorului Gelu Stan. De aici a plecat să promoveze muzica românească peste hotare, în China, Coreea, Mongolia și chiar în Uniunea Sovietică. A trecut și prin formația Radu Simion și s-a făcut remarcat cu melodii precum „Doina oilor”, „Doiul lui Luca Novac”, „Doiul gugulanilor”, „Hora de la Oravița”.
