Mai sunt câteva zile până la Crăciun, iar românii golesc rafturile magazinelor ca să aibă o masă bogată de sărbători. Puţini ştiu însă ce vor pune cu adevărat în farfurie. Industria alimentară este o chimie când vine vorba de aditivii alimentari. Multe ţări din Uniunea Europeană au renunţat să-i folosească pe cei demonstraţi ca fiind periculoşi pentru organism. În România însă, sunt folosiţi fără restricţii.
Bomboanele de pom pe care toată lumea le cumpără în preajma sărbătorilor au nu mai puţin de 5 aditivi: sorbat de potasiu, sortbitol, invertin şi doi emulgatori. Cel puţin unul dintre ei, E 202, se foloseşte cu restricţii în Italia, după ce studiile au arătat că poate provoca alergii. Deşi este un conservant folosit mai ales în patiserie şi panificaţie, italienii nu îl vor în pizza. În schimb, la noi l-am găsit inclusiv pe site-urile de anunţuri, la preţ redus.
Dacă în cazul bomboanelor de Crăciun eticheta este vizibilă, există şi dulciuri unde pentru a vedea ingredientele e o adevărată provocare. Nu doar etichetele ascunse sunt o piedică în aflarea ingredientelor. Din cauza scrisului extrem de mic, unii au renunţat să mai citească etichetele.
Caragenanul, monoglutamatul de sodiu şi nitriţii sunt aditivi folosiţi în smântâna lichida şi în majoritatea mezelurilor. Pot provoca afecţiuni gastrointestinale şi neurologice şi pot da dependenţă.
Tartrazina provoacă hiperactivitate la copii şi se găseşte în sucuri. Franţa a interzis-o, România nu.
Franţa este mult mai restrictivă când vine vorba de aditivii alimentari. Coloranţii amarant, albastru strălucitor şi tartrazina întâlniţi de regula în sucuri, jeleuri, îngheţată sau pentru colorarea medicamentelor pentru copii, au fost interzişi.
În România sunt utilizaţi peste 300 de aditivi alimentari. E 133 colorantul numit Albastru strălucitor a fost interzis de ţări ca Belgia, Franţa, Germania. E 123, posibil cancerigen, regăsit în băuturi răcoritoare, îngheţată sau supă instant a fost interzis în Austria, Norvegia, SUA şi chiar Rusia.
