Dosarul Dragnea v Commission Case T 738/18 a fost inregistrat pe data de 11.12.2018. Surse de la Luxemburg au explicat pentru Ziare.com ca Liviu Dragnea nu mai putea sa atace raportul OLAF, pentru ca iesise de mult din termen. Asa ca a ales o cale indirecta, adica ataca raspunsul negativ primit de la Comisia Europeana la o plangere pe care a facut-o in privinta Raportului OLAF.
Intr-o actiune de 40 de pagini, Liviu Drangea acuza faptul ca OLAF nu i-ar fi respectat dreptul de a fi audiat, prezumtia de nevinovatie cu ocazia realizarii Raportului, care ar fi fost intocmit cu incalcarea regulilor de buna administrare a justitiei.
Dragnea este asistat de avocatii Bernard O’Connor si Sebastien Gubel. Juristi consultati de Ziare.com afirma ca actiunea lui Liviu Dragnea impotriva CE este evident inadmisibila si reflecta o mare disperare: „Dragnea crede ca la Tribunalul UE este ca la CCR”.
Dosarul Tel Drum de la DNA se bazeaza pe o investigatie OLAF care constata o frauda masiva cu fonduri europene in domeniul constructiei de drumuri si recomanda recuperarea integrala a 21 de milioane de euro. Una dintre fraude se refera la Tel Drum.
În noiembrie 2017, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul Tel Drum, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul.
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri.
Grupul iniţiat în anul 2001 avea ca principal scop obţinerea frauduloasă a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice, prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, spuneau procurorii DNA.
Prejudiciul în acest dosar este de 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu şi de 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor europene.
De asemenea, DNA anunţa că liderului PSD, Liviu Dragnea, i-a fost pus sechestru asigurător şi poprire pe toate bunurile, până la concurenţa sumei de peste 127,5 milioane de lei, în dosarul Tel Drum.
Astfel, în cazul liderului PSD procurorii DNA au dispus sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie.
Liviu Dragnea a contestat această măsură la sfârşitul anului 2017, dar solicitarea i-a fost respinsă de instanţă.
În 17 ianuarie 2018, DNA a anunţat că a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale firmei Tel Drum, precum şi poprire asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute aceasta, până la concurenţa sumei de 32.118.589,51 lei (reprezentând suma foloaselor necuvenite şi suma cu care s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale către stat). La aceeaşi dată, DNA a anunţat extinderea urmăririi penale în cazul societăţii, cercetată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.
În octombrie 2018, magistraţii instanţei supreme au decis menţinerea sechestrului pe averea liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul Tel Drum, fiind a doua oară când acesta a contestat măsurile asigurătorii, iar instanţa a respins cererea.
