Potrivit sursei citate, nu mai puţin de 565 de astfel de documente au fost semnate începând chiar cu 1990 şi 337 sunt încă active.
Sunt semnate protocoale între SRI şi instituţii, cred că din anul 1990. În total, au fost 565 de astfel de acte, protocoale sau acorduri dintre cele 565, 432 au fost protocoale, restul au fost documente şi acorduri, 337 sunt active, 134 sunt denunţate şi 94 sunt abrogate ca urmare a modificării legislaţiei”, a precizat Manda, la finalul audierii directorului SRI, Eduard Hellvig. .
Conform acestuia, s-a stabilit ca toate aceste protocoale, documente să fie transmise comisiei în aproximativ o săptămână.
„Discuţia pe care am avut-o cu conducerea, dincolo de această prezentare, a fost ca toate aceste documente, acorduri, protocoale să ne parvină la comisie şi angajamentul conducerii SRI a fost ca, probabil în maxim o săptămână, aceste documente să ne parvină la comisie”, a susţinut Manda.
El a precizat că dintre aceste protocoale, 18 au fost semnate cu instituţii din Justiţie, care sunt fie denunţate, clasificate sau cu caracter public, menţionând că două dintre acestea au caracter secret şi sunt legate de ameninţările de terorism.
„Dintre aceste protocoale s-a pus un accent pe ceea ce înseamnă protocoale din Justiţie. Aici cred că vorbim de 18 de astfel de documente semnate cu Parchetul, DIICOT, DNA/PNA, Inspecţia judiciară, CSM, unele dintre ele denunţate, unele dintre ele clasificate, unele dintre ele cu caracter public. Cred că în acest moment vorbim doar de două documente care au caracter secret şi care sunt încă în vigoare, cele legate de ameninţările de terorism şi a rămas să verificăm, pentru că, în opinia noastră, nu am reuşit să finalizăm în timpul şedinţei, dar cele două sunt la comisie din cele 64 pe care le-am primit la momentul respectiv, la sfârşitul anului trecut”, a explicat Manda.
Senatorul PSD a menţionat că a discutat cu directorul SRI şi despre protocoalele din 2016, unul secret şi unul nesecret.
„Am avut o discuţie legată de protocolul din 2016, cel din decembrie 2016, cele două protocoale, cel secret şi cel nesecret. Opinia conducerii a fost următoarea: au avut la bază Ordonanţa 6, care, în opinia SRI, presupunea două elemente. Pe vidul legislativ apărut ca urmare a deciziei CCR, nu exista acea structură de interceptări care era la SRI şi atunci a fost nevoie să apară această Ordonanţă 6, ca interceptările făcute pe mandate de securitate naţională sau de supraveghere tehnică să poată să continue. Cea de-a doua – de a defini organul de cercetare specială. (…)Spunea că este nevoie de acest organ de cercetare specială şi pentru infracţiunile de terorism sau la adresa securităţii naţionale”, a mai spus Manda.
