Guvernul a aprobat, astăzi, un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabileşte cadrul legal de acordare a salariului minim pe economie diferenţiat în funcţie de studii şi vechime, potrivit unor surse guvernamentale.
„De asemenea, afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici şi mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârşitul anului anterior. Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiţii, fără a fi corelată cu productivitatea muncii“, sunt de părere reprezentanţii camerei.
În termeni de productivitate, România este la finalul listei printre ţările din Uniunea Europeană. Rata de productivitate ajustată în funcţie de salariu în România a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai datorită creşterilor salariale disproporţionate. Efectele acestei majorări vor fi resimţite pe termen lung prin scăderea atractivităţii ţării noastre pentru investitorii străini, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă.
O altă problemă este dată de stabilirea salariului minim în funcţie de vechimea în muncă, care va crea o birocraţie excesivă şi va reprezenta un alt argument în defavoarea performanţei.
CCIFER consideră că stimulentele financiare acordate salariaţilor pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime şi acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcţie de realităţile economice şi de piaţa din fiecare industrie şi unitate comercială.
Specialiştii estimează că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil şi nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii şi competenţelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forţă de muncă din România.
Ei se arată îngrijorarea pentru lipsa de sustenabilitate a salariilor din aparatul de stat, hotărârea de guvern nefăcând referire la sursa fondurilor din care urmează a fi suportată această creştere, în condiţiile în care forţa de muncă angajată în administraţia publică reprezintă în medie 26% din numărul total de angajaţi din economia naţională şi se află în prezent în primele 3 poziţii în topul celor mai ridicate salarii.
Având în vedere implicaţiile implementării unei astfel de măsuri asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, CCIFER consideră că testul IMM este obligatoriu de efectuat, pentru corecta evaluare a impactului proiectului de act normativ din punct de vedere economic şi social asupra acestor categorii de întreprinderi.
Mai mult decât atât, recomandările specifice de ţară privind politicile economice, de ocupare a forţei de muncă şi bugetare, emise de către Consiliul European în ultimii 2 ani, au vizat stabilirea salariului minim pe baza unui mecanism bazat pe criterii obiective şi nu politice.
Un nivel de trai mai bun este dezideratul tuturor, atât al mediului de afaceri, cât şi al salariţilor, însă CCIFER recomandă prudenţă în adoptarea unor astfel de măsuri, pentru ca implicaţiile pe termen lung să fie unele pozitive, sa fie corelate cu productivitatea şi să nu penalizeze excesiv companiile mici şi mijlocii.
