Mandatul Rovanei Plumb, în calitate de ministru interimar al Educaţiei se va încheia vineri, zi în care expiră cele 45 de zile în care poate fi exercitată această funcţie, potrivit Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Asta înseamnă că Guvernul trebuie să vină cu altă propunere de ministru interimar sau plin, pe care să îl accepte şeful statului. Însă premierul Viorica Dăncilă a făcut deja acest lucru, şi i-a propus, în urmă cu câteva zile, lui Klaus Iohannis un ministru al Educaţiei, pe Ecaterina Andronescu.
„Dacă bine am reţinut, doamna Andronescu va fi propusă pentru Învăţământ. Doamna Andronescu mi-a spus că ea în niciun caz nu va merge la minister, că lucrurile nu merg bine şi aşa mai departe. Aflu acum cu surprindere că este propusă. Va dura un pic până mă lămuresc dacă este dorinţa domniei sale să meargă, sau numai dorinţa partidului, sau dacă se face o remaniere cu bucata”, a declarat Iohannis.
Întrebat cât de mult va dura această analiză, având în vedere că vineri expiră interimatul Rovanei Plumb la minister, Klaus Iohannis a răspuns: „Da, se poate construi un alt interimat până când mă lămuresc”.
Preşedintele României are dreptul să o numească sau să o refuze pe Ecaterina Andronescu ca ministru plin, însă are posibilitatea să amâne decizia tot timp de 45 de zile, au explicat surse politice, pentru. Potrivit Constituţiei, şeful statului poate respinge o singură dată o propunere de ministru, însă nu este specificat intervalul de timp. Sursele citate au dat exemplu revocarea Laurei Codruţa Kovesi, precizând că nici în acea situaţie Iohannis nu a avut un termen, de aceea a amânat decizia.
În cazul în care şeful statului refuză să numească vineri ministrul Educaţiei, premierul Dăncilă ar putea sesiza la CCR un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie. Pe de altă parte, Iohannis i-ar putea cere şefului Executivului să facă altă propunere de ministru interimar, iar şeful statului să o accepte. În acest caz, Dăncilă nu ar mai avea motiv să reclame la Curtea Constituţională un conflict instituţional.
În scenariul în care preşedintele nu îi solicită premierului să îi propună un ministru interimar, atunci şeful Executivului ar putea sesiza CCR. Decizia Curţii poate reprezenta o soluţie pentru situaţii similare care ar putea să apară pe viitor. Un astfel de exemplu este şi cel privind revocarea fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, unde CCR a indicat şi modalitatea de rezolvare, respectiv l-a obligat pe Iohannis să semneze decretul.
