“Mă bucur că am reuşit să ajung. Nu ştiu ce s-a întâmplat la Ministerul Apărării Naţionale, dar este foarte greu de ieşit de acolo şi de găsit timp. Timpul este greu de drămuit, dar vă mulţumesc pentru invitaţie”, a spus Leş în debutul alocuţiunii sale cu bătaie directă către Mihai Fifor, cel care a condus ministerul în ultimul an. Și nu s-a oprit aici.
Noul ministru a continuat: „Din punct de vedere politic, nevoile armatei sunt acoperite corect în momentul în care cei 2 la sută din PIB îi vom cheltui aici, în ţară. E foarte simplu să vin şi să cumpăr de acei bani armament din afară, dar bine este să cumpărăm din ţară pentru a ajuta economia pe orizontală”. Amintim faptul că în ultima perioadă s-a speculat faptul că schimbarea lui Fifor a venit pe fondul refuzului acestuia de a cumpăra fregate de la compania olandeză Damen, care din vara acestui an deţine şantierul naval Mangalia într-un parteneriat cu Ministerul Economiei. Practic Leş a lăsat astăzi de înţeles că are de gând să schimbe de temelii viziunea de cumpărături de armament a predecesorului său. Amintim faptul că în anul 2017, cei 2% din PIB au însemnat aproximativ 16,7 miliarde lei, echivalentul a 3.6 miliarde de euro.
De asemenea, noul ministru al Apărării a spus că industria românească de apărare se poate relansa prin retehnologizarea fabricilor existente, cu un management profesionist. El a subliniat că, după o perioadă destul de lungă de subfinanţări, este timpul ca armata să fie înzestrată cu tot ce are nevoie.
„Îmi doresc să înzestrăm armata cu tot ceea ce e nevoie. A fost subfinanţată o perioadă extrem de lungă, iar acum avem o asumare guvernamentală şi parlamentară pentru cei 2%, ceea ce este o veste foarte bună. Nevoia este extrem de mare. Industria românească de apărare, atât în zona privată, cât şi cea de stat, nu au fost pregătită să deservească nevoile extrem de mari şi dificile ale Ministerului Apărării Naţionale. Îmi doresc ca astfel de facilităţi să se deschidă cât mai multe”, a spus ministrul, referitor la unitatea nouă de la Măgurele.
Potrivit sursei citate, industria românească de profil va putea şi exporta produsele fabricate în ţară.
