În foamea sa de bani, statul român pare să nu mai ţină cont de nimic. Nici de propriile legi şi nici de faptul că, până la urmă, principala sa sursă de venit, clo;ca cu pui de aur, o reprezintă companiile din mediul privat. Este una dintre concluziile care pot fi trase citind ordonanţa de urgenţă care modifică legea 85/2014, a insolvenţei.
Introducerea posibilităţii ca debitorii să fie executaţi silit chiar şi în cadrul procedurii insolvenţei poate ajuta statul să îşi recupereze mai repede o parte din creanţe, însă condamnă la moarte sigură mii de firme. De altfel, această modificare a luat prin suprindere până şi specialiştii în domeniu, care spun că este o măsură care contravine însăşi sensului de bază al insolvenţei, acela de a permite debitorului să îşi revină, prin scutirea de la plata datoriilor pentru o perioadă de timp.
“ În primul rând, vorbim de introducerea posibilităţii de a declanşa, în anumite condiţii, executarea silită pentru datorii cu o vechime mai mare de 60 de zile. Această modificare contravine scopului procedurii insolvenţei, şi anume, acela de a institui o procedură colectivă pentru acoperirea pasivului debitorului, încalcă principiul concursualismului şi pe cel al suspendării automate a oricăror executări silite ca urmare a deschiderii procedurii de insolvenţă.”, au explicat, pentru Capital, reprezentanţii CITR Group, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul insolvenţei.
Și asta nu este totul pentru că firmele cu probleme nici măcar nu vor mai putea ajunge să îşi ceară insolvenţa, dacă nu îndeplinesc o nouă condiţie impusă în folosul pe termen scurt al aceluiaşi stat. Pe termen lung, îsnă, spun specialiştii consultaţi de noi, este o măsură care va afecta nu doar firmele cu probleme ci întregul mediu economic românesc.
“Prin amendarea legii se menţine valoarea-prag în situaţia cererii formulate de creditori, însă, în cazul în care cererea este formulată de debitor, pe lângă pragul de 40.000 de lei, se reglementează şi condiţia suplimentară ca ponderea creanţelor bugetare să fie sub 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului. Ideea introducerii unei valori-prag diferenţiată după titularul cererii de deschidere a procedurii este neinspirată. Toate prevederile legii insolvenţei au drept scop protejarea creditului, ca şi valoare, care permite realizarea cu anumită certitudine a obligaţiilor contractuale. Odată cu instituirea acestei condiţii a dublului prag, un debitor nu îşi va putea cere insolvenţa chiar dacă el reprezintă un pericol pentru mediul economic, în cazul în care creanţa bugetară are o pondere mai mare de 50% din totalul datoriilor. Prevederea păcătuieşte ca şi claritate întrucât debitorul are obligaţia să solicite deschiderea procedurii, iar nu dreptul de a face acest lucru.”, apreciază Stan Tîrnoveanu, senior partner al casei e avocatură ZRP şi unul dintre pionierii insolvenţelor în România.
Statul şi-a dat lege cu dedicaţie
De altfel, în ansamblul lei, ordonanţa care modifică legea insolvenţei nu face decât să acorde noi facilităţi creditorului bugetar (statul) care şi aşa avea o seamă de priorităţi în raport cu debitorii şi creditorii privaţi.
“Se urmăreşte creşterea încasărilor la bugetul de stat şi eficientizarea mecanismelor de urmărire şi acoperire a creanţelor bugetare. Interdicţia debitorului de a depune o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă în ipoteza în care cuantumul creanţelor bugetare este mai mare de 50% din totalul declarat al creanţelor. debitorului, posiblitatea conversiei creanţelor bugetare în acţiuni, cu acordul creditorului bugetar, posibilitatea cesionarii creanţelor bugetare, precum şi posibilitatea, pentru creditorii bugetari, de a aprobă planuri de reorganizare care prevăd plata creanţelor bugetare într-un cuantum redus faţă de valoarea creanţei înscrisă la masă credală ar putea fi privite că modalităţi de susţinere a creditorilor bugetari în recuperarea creanţelor declarate. Procedura insolvenţei este una colectivă, concursuala, unitară, ce presupune, atunci când este posibil, acordarea unei şanse debitorului de redresare eficientă şi efectivă a activităţii sale. Or, în contextul în care legiuitorul a urmărit o eficientizare a modalităţilor de recuperare a creanţelor bugetare prin noile prevederi, schimbările aduse prin OUG nr. 88/2018, în anumite contexte procedurale, ar putea conduce la dezavantajarea debitorilor şi creditorilor privaţi, în funcţie de interesul urmărit de aceştia în procedura.”, explică, pentru Capital, şi Mihai Popa, partener al Muşat şi Asociaţii, coordonatorul departamentului de resctructurare şi insolvenţe.
Referindu-se şi la prevederea care permite statului să cesioneze propria creanţă către un terţ privat su tot de stat, Stan Tîrnoveanu concluzionează că principalele modificări ale legii sunt o formă de suprareglementare, în cel mai bun caz.
