Connect with us

Exclusiv

Site-ul ziarului Incisiv de Prahova a fost din nou atacat cybernetic

Publicat

pe

Dosarele facute pe interceptari dispuse in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule.

CCR: “Dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice” (Decizia)

Dosarele facute in baza interceptarilor dispuse pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule. Asta intrucat masurile de supraveghere puse in practica de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatelor de siguranta nationala (MSN) emise pentru existenta unor actiuni care pot aduce atingere “altor asemenea interese ale tarii” sunt ilegale. CCR a facut publica miercuri, 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale tarii”, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, conform celor de la Lumea Justitiei.

Inainte de a prezenta motivarea CCR, iata ce prevede art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991:

„Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale”.

Ei bine, Curtea Constitutionala a decis ca sintagma “altor asemenea interese ale tarii” este una extrem de larga, ce permite introducerea sau eliminarea, in si din aceasta categorie, a unor elemente considerate de catre autoritati ca fiind unele ce tin de interesele tarii. Iar asta fara ca destinatarul legii, persoana supusa masurilor de supraveghere, sa poata cunoaste limitele de aplicare a dispozitiei, si fara sa isi poata corecta conduita. “Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice”, arata CCR. Or, Curtea subliniaza ca, avand in vedere caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, este obligatoriu ca aceste actiuni sa fie realizate intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, exista riscul incalcarii in mod abuziv a drepturilor fundamentale ale omului privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei.

Trebuie spus ca practica interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala emise pentru amenintari impotriva „altor asemenea interese ale tarii” a fost utilizata la scara larga atat in dosare cu infractiuni economice, cat si in dosare de coruptie (desi coruptia nu se incadreaza conform CCR printre amenintarile la siguranta nationala), mai ales in anii de glorie ai „Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta).

Decizia CCR a fost luata la sesizarea Curtii de Apel Brasov, in urma unei exceptii ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti (click aici pentru a citi mai multe detalii despre exceptia avocatului Flavius Radu).

Iata fragmente din Decizia CCR pe care o atasam integral la finalul articolului:

“71. (vi) In ceea ce priveste sintagma ‘altor asemenea interese ale tarii’, Curtea observa ca, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018, paragrafele nr.46-53, si Decizia nr.451 din 28 iunie 2018, publicata in 28 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 25 iulie 2018, paragrafele 72 – 83), a constatat ca notiunii de ‘securitate nationala’ nu i se poate atribui o definitie, aceasta fiind un concept plurivalent, cu implicatii in varii domenii. Curtea a constatat ca exista concepte pentru care oferirea unei definitii abstracte, atotcuprinzatoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, in functie de materia in legatura cu care conceptul este analizat, elementele luate in considerare vor fi diferite (Decizia nr.551 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.977 din 8 decembrie 2017, paragraful 28). In acest context, Curtea observa ca notiunea de ‘interes al tarii’ nu beneficiaza de o definitie la nivel legislativ sau constitutional. Curtea constata ca, in jurisprudenta sa, a apreciat, de exemplu, ca dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii (a se vedea Decizia 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.317 din 12 mai 2003).

  1. Pe de alta parte, Curtea observa ca, la nivel constitutional, legiuitorul constituant a utilizat termenul de ‘interes national’, Legea fundamentala facand referire la acest concept dupa cum urmeaza: art.87 alin.(1) dispune ca ‘Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii’, art.90 dispune ca ‘Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national’, art.135 alin.(2) lit.b) si d) prevede ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national, art.136 alin.(3) se refera la ‘apele cu potential energetic valorificabil, de interes national’. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca cele doua notiuni – ‘interes al tarii’ si ‘interes national’ – sunt echivalente, din punct de vedere semantic si au aceeasi sfera de cuprindere. Curtea constata ca ‘interesul tarii’/’interesul national’ reprezinta el insusi un concept plurivalent, care nu comporta o definitie abstracta, ci se determina prin circumstantierea elementelor ce il compun.
  2. In acest context, Curtea constata ca, in ceea ce priveste materia activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul trebuie sa reglementeze cu atentie sfera elementelor a caror afectare determina existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale. Acestea, in conditiile imposibilitatii definirii obiective, trebuie sa poata fi cel putin determinabile prin stabilirea concreta a elementelor componente. Pe de alta parte, Curtea constata ca notiunea de ‘securitate nationala’ este indisolubil legata de elementele prevazute de art.3 din Legea nr.51/1991, sfera de cuprindere a acestei notiuni fiind determinata si de acestea. Or, in ceea ce priveste dispozitia de lege criticata, Curtea constata ca legiuitorul a ales sa utilizeze o notiune – ‘interese ale tarii’ – a carei sfera de cuprindere necesita ea insasi identificarea elementelor ce o compun. Cu alte cuvinte, legiuitorul a ales sa determine limitele unei notiuni generice prin utilizarea unei alte notiuni care este caracterizata, de asemenea, prin generalitate.
  3. In continuare, Curtea constata ca, in cadrul sintagmei criticate, legiuitorul utilizeaza adjectivul ‘asemenea’, care are semnificatia de ‘asemanator; care seamana cu cineva sau cu ceva’. Astfel, Curtea apreciaza ca, din modul de redactare, rezulta ca sintagma criticata trebuie analizata si in corelatie cu sintagma ‘capacitatii de aparare’.
  4. Curtea constata ca notiunea de ‘capacitate de aparare a tarii’ are o sfera de cuprindere care inglobeaza elementele necesare definirii si determinarii ei. Cu alte cuvinte, activitatile prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 care pot aduce atingere capacitatii de aparare presupun in mod necesar posibilitatea producerii unui efect negativ cel putin asupra unui element dintre cele care concura 30 la definirea si determinarea ‘capacitatii de aparare’. Or, acest fapt presupune ca toate elementele care tin de capacitatea de aparare sunt in sfera de cuprindere a acestei notiuni, neputandu-se pozitiona in cadrul ‘altor interese ale tarii’.
  5. Asa fiind, Curtea apreciaza ca folosirea adjectivului ‘asemenea’ este utilizata de legiuitor pentru a sublinia, eventual, o alta caracteristica a ‘intereselor tarii’. Curtea apreciaza ca acest lucru presupune ca exista deja o clasificare a ‘intereselor tarii’, ‘institutiile democratice ale statului’ si ‘capacitate de aparare’ apartinand aceleiasi categorii, astfel ca folosirea sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ar determina aplicarea celorlalte elemente continute de aceasta categorie. Or, o astfel de clasificare nu exista la nivel legislativ, pentru a putea fi aplicata in coroborare cu dispozitiile de lege criticate. Totodata, Curtea apreciaza ca determinarea continutului unei astfel de categorii nu poate fi realizata nici prin coroborarea anumitor dispozitii legislative. Astfel, continutul si limitele sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ raman la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, in/din aceasta categorie putand fi, astfel, introduse sau excluse elemente, care desi se circumscriu ‘intereselor tarii’ nu pot fi cunoscute de destinatarul normei.
  6. Pe de alta parte, Curtea retine ca analiza existentei amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei, in cazul dispozitiei de lege criticate, trebuie sa se realizeze prin corelarea formei/modalitatii de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate.
  7. Astfel, forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 ramane fara semnificatie, din perspectiva existentei unei amenintari la adresa securitatii nationale, daca nu este realizata cu scopul de a inlatura prin forta institutiile democratice ale statului sau daca nu poate aduce atingere capacitatii de aparare a tarii. Acest lucru nu semnifica insa ca faptele respective nu pot intra sub incidenta raspunderii penale sau a altor forme de raspundere.
  8. In acest context, Curtea reitereaza cele retinute in Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018. Cu acel prilej, instanta de contencios constitutional a constatat ca modul de reglementare a sintagmei ‘aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991, determina o sfera larga de aplicare a acesteia, ceea ce contravine art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Curtea a retinut ca, din analiza dispozitiilor art.3 din Legea nr.51/1991, amenintarile la adresa securitatii nationale sunt privite fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte. Astfel, se poate afirma ca amenintarile la adresa securitatii nationale se obiectivizeaza, pe de-o parte, in acele actiuni/fapte care, indiferent de faptuitor, prin efectul lor sunt prezumate absolut a avea un impact direct asupra societatii, in ansamblu, si, pe de alta parte, in acele actiuni/fapte care prin efectul lor au un impact direct asupra anumitor persoane determinate si un impact mediat asupra societatii, in ansamblu. Curtea a retinut ca, in esenta, amenintarile la adresa securitatii nationale mentionate in art.3 din Legea nr.51/1991 pot fi circumscrise fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte.
  9. Or, Curtea constata ca sfera de cuprindere a sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ramane la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, fara a putea fi circumstantiata de destinatarul normei. Astfel, prin corelarea intre forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea 32 nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate, in acest caz posibilitatea aducerii atingerii ‘altor interese ale tarii’, nu se mai poate determina limita de aplicare a dispozitiei de lege criticate. Caracterul deschis al sintagmei criticate determina posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente in/din aceasta categorie, actiune care se rasfrange si asupra limitelor de aplicare a dispozitiei de lege criticate. In acest mod, limitele de aplicare a dispozitiei de lege criticate nu mai pot fi cunoscute de destinatarii normei, care, astfel, nu-si pot corecta conduita si nu pot fi capabili sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat.
  10. Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice.
  11. Avand in vedere aceste aspecte si caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, Curtea constata ca este obligatoriu ca acestea sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esentiale intr-un stat de drept, privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. Este indeobste admis ca drepturile prevazute la art.26 si art.28 din Constitutie nu sunt absolute, insa limitarea lor trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, iar gradul de precizie a termenilor si notiunilor folosite trebuie sa fie unul ridicat, data fiind natura masurilor intruzive reglementate (a se vedea, in acelasi sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitata, par.48). 33
  12. Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca sintagma ‘ori altor asemenea interese ale tarii’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”. (Irinel I.).

N.R – Reamintim cititorilor ca, incepand cu anul 2015, directorul general al ziarului nostru, a devoalat ilegalitatea acestor mandate atat in declaratii de presa cat si in emisiunile tv de la B1 si Nasul Tv.

 

Facebook Comments

Exclusiv

Fals si uz de fals la Politia Locala Ploiesti/Mason in Serviciul de Interventie Rapida (“mascatii” institutiei)

Publicat

pe

De

Aproape 1.000 de loji masonice cu venituri nefiscalizate se ascund în spatele a mai puțin de 36 de ONG-uri.

În mod ideal, ceea ce se înțelege prin masonerie, francmasonerie, loje masonice și alte organizații reprezintă o întâlnire dintre bună-credință, spirit de întrajutorare, mecenat, lucrare în folosul comunității și dezvoltare personală cu respectarea și promovarea valorilor umaniste. Tocmai de aceea, Dumnezeul masonic nu este neapărat Dumnezeul creștin, deși împrumută de la acesta multe caracteristici. Dacă, în secolul al XVII-lea, când multe surse arată că s-ar fi născut masoneria, ar fi trăit și creat John Lennon, probabil că al său „Imagine“ ar fi devenit imnul organizației. Sau, în orice caz, un cântec cu versuri și linie melodică asemănătoare.

Aproape o mie de loji ar avea masoneria română. Oficial, sunt doar 36 de ONG-uri. 36 de organizații non-guvernamentale ale masoneriei românești raportează anual venituri oficiale de aproximativ trei milioane de euro.

Dar acesta e doar mărunțișul: alte 700 – 800 de loji funcționează sub umbrela organizațiilor și a riturilor masonice și își gestionează banii „pe caiet“, pentru că nu s-au înregistrat oficial în Registrul ONG.

Intr-un articol viitor va vom dezvalui, cu documente, in exclusivitate, tepele date de “fratii” mascatului de la Politia Locala Ploiesti, tepe date investitorilor pentru infiintarea diverselor “Camere”, tepe date in care sunt implicati chiar fosti consilieri ai primarului Municipiului Ploiesti, Adrian Dobre (unii, fosti intimi ai directorului general suspendat al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, director trimis in judecata pentru fapte de coruptie).

Persoanele utilizate de procurorul “Portocala” in mizeriile de dosare penale inventate, oameni utilizati ca martori mincinosi si/sau martori acoperiti

In numerele trecute va dezvaluiam cum un “individ”, de joasa “speta”, a ajuns dintr-un secretar general al unui partid politic din Prahova un functionar public la Politia Locala Ploiesti, printr-un concurs aranjat de actuala concubina, sefa pe la Oficiul Juridic, prietena intima a directorului suspendat al Politiei Locale Ploiesti.

Tot Incisiv de Prahova va dezvaluia cum acest individ ajuns politist local, cu ajutorul aceleasi concubine, intentiona si ulterior a ajuns la Serviciul de Interventie Rapida, asa-zisii mascati ai Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat ca acesta sa ajunga chiar seful acestei structuri.

Individul de joasa speta de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti este mason!

Fals si uz de fals in declaratia de avere si interese a masonului de la mascati

Nedeclararea calităţii de membru într-o astfel de Asociaţie – M.L.I.U.R., denotă o intenţia de disimulare a acestei calităţi (mason), intenţie a cărui motivaţie, scop, din punct de vedere penal interesează, prezenţa acestei intenţii conduce fără echivoc la realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de fals în declaraţii.

Infracţiunea de fals în declaraţii este o infracţiune care se comite doar cu intenţie directă şi constă în declararea necorespunzătoare a adevărului.

“Mocanita” sa aflata in postnatal ce parere “juridica” are de acest fals si uz de fals facut de concubinul sau care NU a declarat aceasta apartenenta conform prevederilor legale?

Vom reveni cu dezvaluiri senzationale atat despre masonul de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti, cat si despre “tepele” date de “fratii” si prietenii sai oamenilor de afaceri din Prahova. (Cristina T.).

N.R- Vom analiza impreuna cu Departamentul Juridic si cu cabinetul de avocatura oportunitatea sesizarii organelor de cercetare penala.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Editorial / Microbii în costumele lor scumpe, ce au ajuns șefi peste prostime

Publicat

pe

De

ALDE Mehedinţi a fost în mod sigur revelaţia ultimului  scrutin parlamentar din anul 2016 în judeţ.

A obţinut în judeţ un scor peste media partidului pe ţară. În urma acestui scor foarte bun, din pardon, la distribuire, Ionuţ Sibinescu a obţinut mandatul de senator pentru Mehedinţi.

Dar cine este cu adevărat și cu ce se ocupă politicianul care nu este numai senator?

În primul rând este ACTORUL  celui mai penibil moment din istoria politicii mehedințene.

În timpul mitingului PSD de la București, senatorul ALDE de Mehedinți Ionuț Sibinescu s-a făcut așa de rău de râs, încât de rușine a fugit din fața unei jurnaliste care dorea să știe de la el ce este statul paralel. După ce s-a bâlbâit cu talent și abia a reușit să îndruge două vorbe, Sibinescu s-a făcut nevăzut. Sibinescu a vrut să susțină o teorie a statului paralel… (https://youtu.be/2uVgoyi8DPQ),

dar și-a dat cu firma în cap…

Și nu vorbim despre niciuna dintre cele șase firme cu care înșală STATUL ROMÂN.

,,În realitate este un abil și dubios afacerist de la mine din Drobeta Turnu Severin județul Mehedinți,  care are chipul ăla  blajin și se poartă cu o atitudine ce înspiră încredere însă actualul ,(Ionuţ Sibinescu este preşedinte de comisie parlamentară, ales preşedinte al Comisiei de Constituţionalitate, Libertăţi Civile şi Monitorizare a executării hotărârilor CEDO a Senatului României), Bă’ mă leși’…Cum s-ar  zice pe la mine prin ogradă!

Ditamai senatorul, are un trecut plin de tunuri date unor firme și de evaziune fiscală. A rămas celebru pentru clonarea de facturi și un prejudiciu de circa 100.000 de euro…Dosar de care trage cu dinți,  precum câinele turbat și flămând, ce găsește hoitui găinii după un gard de scânduri putrede și înșfacă bucătura … Numai că hoitui sunt banii murdari, iar putreziciunea este sistemul justiției obedient puterii politice!”

Tunurile date mai multor firme deținute în ultimii zece ani, evaziunea fiscală și combinațiile financiare urât mirositoare sunt printre cele mai mari abilități ale acestui politician pe care astăzi Senatul îl trimite să ne reprezinte în Europa.

,,Aparent, senatorul e foarte sărac și spune că nu are datorii la nimeni, mai ales că firmele cu evaziune nu sunt pe numele lui. Este adevărat că…

La nimeni nu are Sibinescu datorii, decât la bugetul de stat. Unele dintre ele sunt din vremea în care a falimentat firma CORION SRL, iar altele de pe urma unei aventuri de pomină în care a clonat facturi ca un adevărat geniu. Dacă nu dădea norocul peste el și nu ajungea senator, ANAF-ul nu ar mai fi recuperat în vecii vecilor cei 130.000 de lei de pe urma atragerii răspunderii ca administrator. Acum ANAF i-a pus poprire pe veniturile de la Senat. Marele politician a reușit să inventeze cele mai ingenioase metode de evaziune fiscală, probate până acum în România. Inspectorii fiscali care i-au luat la puricat afacerea au rămas cu gura căscată când au realizat cum a putut individul să fenteze fiscul. Ingeniozitatea sa a fost „premiată” doar cu o plângere penală pentru o evaziune fiscală cifrată la circa 100.000 de euro, plus fals și uz de fals. Senatorul a inventat metoda clonării facturilor, pentru a se înregistra cu cheltuieli fictive, menite să diminueze considerabil impozitul pe profit, dar și TVA-ul datorat statului.

Și precum țiganii de la Strehaia a trecut firmele pe numele mamei, dar se pare că procurorii au ajuns și la el, iar lucrarea e în cercetare! Penală, evident.

Ei bine dar ce ați crezut că senatorul a ajuns ușă de biserică după ce a ajuns unde a ajuns?

,,Mai multe persoane au sunat în redacție și au reclamat faptul că firma familie Sibinescu,  este ocrotită în Mehedinți de legiuitori și de doi ani,  nimeni nu este plătit pentru ce muncește și nu au contracte de muncă…

…Prima înregistrare cu dezvăluirile făcute de cei ce au avut ghinionul să treacă pragul familiei SENATORULUI Sibinescu,,

Senatorul ALDE de Mehedinți, Ionuț Sibinescu, nu scapă  nici de mâna lungă a Parchetului General, deși dosarul lui fusese inițial clasat. Soluția de clasare a dosarului de evaziune a fost atacată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mehedinți  la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar aceasta din urmă a desființat-o. În acest fel, senatorul se întoarce pe mâna procurorilor care l-au cercetat în dosarul în care e acuzat că a clonat facturi pentru diminua TVA datorat statului. Peste 200.000 de lei prejudiciu, datorii la stat de peste 2 milioane de lei.

,,Și ce să  vedeți,  mâna dreaptă a lui Călin Popescu Tăriceanu, luptă din plin pentru STATUL PARALEL … Să îl susțină:

Și pentru că mehedințenii care i-au muncit, își vor banii și vechimea din cartea de muncă,  au mers și au filmat în interiorul firmei toată mizeria umană.  Mai mult imaginile video și sunetul surprind cum de pe toate părțile oamenii plâng după amarații de 300 lei pe lună…Iar mulți sunt scoși cu poliția din firmă…

În astfel de condiții și cu dovezile publicate așteptăm o autosesizare a organelor de cercetare,, jurnalistul Alin Ghiciulescu

Și înainte de a deveni senator al României, în cursul anului 2016, afaceristul severinean Ionuț Sibinescu s-a trezit cu un control al Fiscului la firmele pe care le controla.

,,Vorbim  de șase societăți comerciale, dintre care trei au fost implicate în acțiuni de evaziune fiscală. Niciuna dintre afacerile sale nu erau, însă, înregistrate pe numele său, ci în acte figura ca administrator mama sa.

În urma controlului efectuat, inspectorii fiscali au descoperit mai multe facturi emise de DEDEMAN care erau suspecte, semănau izbitor între ele. În aceste condiții ANAF a cerut de la concernul respectiv o listă cu facturile emise către firma lui Sibinescu. Iar surprizele nu au întârziat să apară! Caz unic și în premieră de evaziune fiscală! Pentru a reduce cuantumul TVA de plată, firma înregistrase în contabilitate facturi clonate. Mai exact, facturile reale emise de DEDEMAN fuseseră fotocopiate la cea mai bună calitate grafică. Doar numărul și, pe alocuri, data emiterii facturii au fost schimbate. În aceste condiții, evaziunea, falsul și uzul de fals depistate i-au determinat pe inspectorii de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mehedinți să facă o plângere penală…Oare Dedeman??? Cert este că Sibinescu,  care nu ar mai trebui nicio secundă să reprezinte Guvernul României, era în vremea aceea șeful protecției consumatorilor din Mehedinți”.

Electoratul la scăpat Ionuț Sibinescu a fost ales senator din partea ALDE Mehedinți.

„Numitul Sibinescu Ionuț, în perioada 2012 – 2016 a controlat direct sau prin intermediul unor membri ai familiei un număr de 6 societăți comerciale, dintre care 3 au fost implicate direct în activitatea de evaziune fiscală”, se arată, printre altele, în plângerea formulată de AJFP Mehedinți.

De fapt, inspectorii a constatat sustragerea de la plata obligațiilor fiscale în cuantum de 125.000 de lei la TVA și 105.000 de lei la impozitul pe profit. De asemenea, obligațiile restante către bugetul de stat se cifrau la peste 2 milioane de lei.

,,Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți s-au apucat de treabă și au început audierile atât în cazul mamei lui Sibinescu, cât și a lui.  Cum lucrurile s-au schimbat radical, întreg dosarul a fost trimis de la Parchetul Mehedinți la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, singura competență să judece cauzele în care sunt implicați demnitari ai statului român.

Procurorii Parchetului General au dispus disjungerea cauzei ce-l privea pe senatorul Sibinescu de cealată componentă a urmăririi penale împotriva mamei acestuia. Dosarul lui Sibinescu a rămas la Parchetul General, în timp ce dosarul celălalt s-a întors la Parchetul Mehedinți.

Așa a luat ființă dosarul de urmărire penală 532/P/2017, în care, la 2 august 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus o ordonanță de clasare. În decembrie 2018, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mehedinți și ANAF fac plângere împotriva rezoluției procurorului, evident, la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Procesul a început pe 9 ianuarie 2019 și după șase termene, pe 29 martie 2019, ÎCCJ desființează ordonanța de clasare și retrimite cauza la procuror.

„Admite plângerea formulată de petentele Administrația Județeană a Finanţelor Publice Mehedinţi şi Agenția Naţională de Administrare Fiscală împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa nr. 532/P/2017, din data de 02.08.2018, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa 137/II/2/2018, din data de 06.11.2018 emisă de procurorul-şef secţie. Desfiinţează soluţia de clasare atacată şi dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 29 martie 2019”, se arată în dispozitivul deciziei formulate de ÎCCJ.

Să sperăm că, Ionuț Sibinescu  devenit celebru în timpul mitingului PSD de la București, când, întrebat de o jurnalistă ce este statul paralel, s-a bâlbâit și a fugit din fața camerelor video…Dorește să își continue celebritatea și ne va oferi ocazia să răspundă măcar acuzațiilor aduse de mehedințeni ce muncesc ca negrii pe câmpie … În firma din buricul târgului Severin (fără nicio problemă, pentru un răspuns oficial, eu, Alin Ghiciulescu ziarist independent, îi las și numărul de telefon. (Alin Ghiciulescu).

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

SRI nu are competente teritoriale în exterior/ Cât de incompetent profesional ca lucrător pe informatii/contrainformații este Coldea?

Publicat

pe

De

Cum poți construi ilegal într-o arie protejată cu voie de la Romsilva și Tribunal?

O fâneață dintr-o zonă protejată dintr-un parc național a devenit cu voie de la administrația parcului și judecători teren în care s-au ridicat ilegal câteva construcții.

Ogașul lui Roșeț este cunoscut pentru cascada cu același nume, cea mai înaltă din România. Este sit Natura 2000, adică arie protejată la nivel european.

Se află la o aruncătură de băț de zona termală „Șapte izvoare” de lângă Băile Herculane și face parte din Parcul Național Domogled – Valea Cernei.

Un primar și un medic de familie din județul Mehedinți s-au decis să construiască aici un loc de vacanță fără să aibă autorizații.

Ambii au fost sancționați de Administrația Parcului Național, de Primăria Herculane și de Garda de Mediu.

Dumitru Boceanu este primar PSD în comuna Pădina Mare, județul Mehedinți, din 2008. A fost recrutat de Securitate în 1984 sub numele conspirativ „Mircea”, pe când era profesor suplinitor la școala generală din Pădina Mare.

S-a gândit că nu ar fi rău să aibă o casă de vacanță undeva unde să se relaxeze cu familia. Așa că a cumpărat un teren de lângă Băile Herculane de la un coleg de partid, Lucian Văleanu.

Acesta lucrează la Patria Bank, fostă Carpatica, este consilier local PSD la comuna Bălăcița, județul Mehedinți, aflată la mai puțin de 20 de km de Pădina Mare unde este Boceanu primar.

Mai mult, Văleanu are aceeași adresă de domiciliu cu celălalt personaj care a construit ilegal într-o zonă protejată, doctorița Valentina Ploscaru. El a donat familiei Ploscaru terenul aflat lângă cel al primarului.

El a cumpărat fâneața de la rudele unui fost viceprimar PSD și actual consilier local din Băile Herculane.

În decembrie decembrie 2017, Garda Națională de Mediu i-a amendat pe primar și pe doctoriță cu câte 10.000 de lei și le-a pus în vedere să desființeze construcția și să aducă terenul la starea inițială.

Anterior, fuseseră sancționați de Administrația Parcului Național Domogled – Valea Cernei. Culmea, chiar de către Consiliul Științific al parcului care i-a dat voie lui Boceanu să facă lucrări de împrejmuiri a terenului încă din noiembrie 2013.

Primarul Boceanu și doctorița Ploscaru au mai fost amendați și cu câte 1.000 de lei de către Primăria Băile Herculane pentru că nu aveau autorizație de construcție.

Ambii au contestat în instanță doar amenda de la Garda de Mediu, cea mai mare, mai ales că în acel proces-verbal se menționa că trebuie să desființeze construcția.

Judecătoria Caransebeș a dat câștig de cauză Gărzii de Mediu în cazul primarului, însă instituția a pierdut în cazul doctoriței.

Din actele de la dosar reiese că Boceanu deține 850 de mp de teren, dar în declarația de avere menționează numai 106 mp.

El susține că acolo a construit o căsuță de lemn, suspendată, fără fundație, pe care s-o folosească când merge în zonă.

Știind legea, că doar e primar, și-a zis să continue lucrările că rezolvă ulterior autorizația de construcție. Însă s-a înșelat. Primăria Băile Herculane a refuzat să introducă fâneața în planul urbanistic.

Primarul Boceanu a explicat judecătorilor că el a construit acolo pentru că edilii din Băile Herculane îl tot amână, promițându-i că vor introduce zona în planul urbanistic al localității.

În procesul verbal de contravenție se arată că Boceanu „a construit ilegal fără a deține acte de reglementare privind protecția mediului o clădire realizată din beton și lemn cu împrejmuire gard, amplasată în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Național Domogled – Valea Cernei, faptă ce contravine prevederilor legale. Acesta a realizat săpături și alte lucrări ce modifică configurația naturală a terenului din aria naturală protejată”

Un arhitect, chemat ca martor, a declarat că nu s-au făcut excavații sau forări pe acel teren, că nu există vreo platformă de beton pe acel teren și că Boceanu avea o construcție provizorie din lemn, doar o încăpere și era mai mult un loc de refugiu pentru a se adăposti la sfârșit de săptămână.

Însă fotografiile arată altceva. Acolo este trasă apă, fundația gardului nu e din piatră, cum susține primarul.

Același arhitect a mai declarat că doctorița Ploscaru, chemată ca martoră în proces de primarul Boceanu, a construit și ea în zonă un foișor să se poată adăposti de ploaie.

Inspectorii Gărzii de Mediu au cerut celor doi: titlul de proprietate, certificatul de urbanism, autorizația de construcție, avizul de mediu, avizul de gospodărire a apelor, autorizația de mediu, avizul administrației parcului.

Boceanu le-a spus că nu are aceste documente. În plângerea făcută împotriva procesului-verbal primarul a recunoscut că este vinovat că a construit fără a avea documente.

A plătiti amenzile, însă a cerut instanței înlăturarea sancțiunii complementare, aceea de a distruge construcțiile și de a aduce terenul la starea inițială.

Primarul a pierdut procesul, a făcut apel împotriva sentinței și în decembrie 2018 a câștigat la Tribunalul Caraș – Severin.

Judecătorii acestei instanțe au  considerat că distrugerea construcțiilor și aducerea terenului la starea inițială este netemeinică și nelegală atâta timp cât nu există nici un fel de document privind protecția mediului.

Însăși faptul că zona este sit protejat Natura 2000 era suficient pentru magistrații care au dat astfel drumul la construcții ilegale într-un parc național.

Pentru acești judecători, afirmația insitituțiilor statului că acolo este o zonă protejată „ nu e un fapt cert, posibil fiind ca zona să fie una de dezvoltare durabilă, construibilă”.

Aceiași judecători au crezut spusele lui Boceanu care a spus că nu este vorba despre o clădire realizată din beton și lemn, întrucât în realitate este doar un adăpost temporar și provizoriu, realizat din lemn și fără fundație.

„Din probatoriul admininstrat în cauză reiese că lucrările executate de contravenient nu au presupus excavații, forări, modificarea configurației sau structurii naturale a mediului ambiental, sol sau subsol. Construcția realizată nu e nici măcar o clădire, ci un adăpost, un șopron”, au decis judecătorii.

Mai mult, cei doi judecători au mai spus căintrarea în legalitate a lui Boceanu privind construcția nu depinde de el, ci de primărie.

Adică, nu contează că omul a construit ilegal, Primăria Băile Herculane trebuie neapărat acum să îl facă să intre în legalitate.

„Sigur că nu este corect ce a făcut contravenientul, dar nici răspunderea sa contravențională nu e de angajat câtă vreme atitudinea sa nu a fost și nu e una de rea-credință”, mai susțin judecătorii.

Cum să nu fie rea-credință, când tu ca primar știi legea și o încalci cu bună știință, sperând să rezolvi ulterior actele?

„O construcție minoră într – o zonă construibilă și neprotejată, fără locuire permanentă, fără vecinătăți în concret urbanizate sau naturale de tip împăduriri, nu poate afecta mediul ori persoanele în așa măsură încât existența ei să fie intolerabilă și să se dispună desființarea sa”, au mai explicat în sentință judecătorii.

La proces, primarul a mai explicat că, dacă a văzut că nu poate obține certificatul de urbanism și autorizația de construcție, a decis să construiască casa având în vedere că face 110 km cu nepoțeii de la el din comună până la Ogașul lui Roșeți.

Încăperile sunt mici, mai susținea primarul, de dimensiuni de 2,40 x 2,80 mp.

Expertul din dosar a susținut că nu există instalații sanitare de niciun fel, însă fotografiile arată altceva.

Doctorița Valentina Ploscaru este medic de familie în comuna Corlățel, județul Mehedinți, aflată la 11 km de comuna păstorită de Boceanu. A construit doar un mic foișor să se ferească și ea de ploaie (foto jos).

Ea a câștigat de prima dată procesul împotriva Gărzii de Mediu pentru că judecătorii au considerat că în procesul-verbal nu este descrisă suficient fapta.

Garda de Mediu a făcut apel, dar a pierdut în ianuarie 2019. Și în acest caz, magistrații au considerat că inspectorii instituției ar fi trebuit să îi spună proprietarului ce acte are nevoie și de unde să le obțină.

Astfel, patru judecători de la Tribunalul Caraș – Severin au dat voie la construcții ilegale în arii protejate la nivel european.

Vina principală revine însă Administrației Parcului Național Domogled – Valea Cernei, din subordinea Romsilva, care, la câteva luni după ce s-au ridicat construcțiile ilegale, a dat celor doi doar un avertisment în loc să dispună de la bun început desființarea acestora pentru a conserva aria protejată de interes european.

Și pentru distrugerea acestor arii protejate, România va putea fi sancționată de Uniunea Europeană. (A. GHICIULESCU).

DREPT LA REPLICA

 

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Timiș

TurismO oră inainte

Mergem pe Litoralul romanesc cu CFR?

Deschiderea sezonului estival 2019 a avut loc începând cu luna mai, mai exact cu data de 1 mai ca în...

Exclusiv16 ore inainte

Fals si uz de fals la Politia Locala Ploiesti/Mason in Serviciul de Interventie Rapida (“mascatii” institutiei)

Aproape 1.000 de loji masonice cu venituri nefiscalizate se ascund în spatele a mai puțin de 36 de ONG-uri. În...

Exclusiv2 zile inainte

Editorial / Microbii în costumele lor scumpe, ce au ajuns șefi peste prostime

ALDE Mehedinţi a fost în mod sigur revelaţia ultimului  scrutin parlamentar din anul 2016 în judeţ. A obţinut în judeţ...

Exclusiv3 zile inainte

SRI nu are competente teritoriale în exterior/ Cât de incompetent profesional ca lucrător pe informatii/contrainformații este Coldea?

Cum poți construi ilegal într-o arie protejată cu voie de la Romsilva și Tribunal? O fâneață dintr-o zonă protejată dintr-un...

Exclusiv4 zile inainte

Florin Diaconu ocupa functia de director la APM PRAHOVA- in mod ILEGAL/Florin Diaconu este mai presus de lege?!.

Card de credit cu 55 zile fără dobândă. Card de credit 30 zile cu dobândă zero și fără comisioane. Mesaje...

Exclusiv5 zile inainte

Comunicat de Presa

Vineri, 17.05.2019, începând cu ora 11:30, va avea loc la HOTEL CENTRAL Ploiești, sala ALFA (etaj 2), ședința de lucru...

Exclusiv6 zile inainte

BOMBA ZILEI/Directorul Ziarului Incisiv de Prahova intra in politica/Vicepresedinte UNPR si presedinte UNPR Organizatia Municipiului Ploiesti

O bomba in adevaratul sens al cuvantului  a intrat chiar in redactia ziarului Incisiv de Prahova. Ofiterul SRI, in rezerva,...

Care sunt cele mai grave greșeli SEO? Care sunt cele mai grave greșeli SEO?
Afaceri6 zile inainte

Care sunt cele mai grave greșeli SEO?

La ora actuală există o cantitate impresionată de articole, tutoriale, ghiduri și filmulețe pe YouTube care ne învață să facem...

Exclusiv7 zile inainte

Audiere ‘BOMBĂ’ la SIIJ/Nu are alta varianta decât sa-si denunțe fosta amantă de conjunctura

Florian Coldea, este așteptat pentru audieri joi, 16 mai, de către procurorii Secției de anchetare a magistraților în dosarul Laurei...

UncategorizedO săptămână inainte

VIVE PRO EYE ESTE LANSAT ÎN EUROPA

Sistemul VR pentru companii poate fi achiziționat de pe website-ul Vive.com și din portofoliul retailerilor selectați din peste 25 de...

ExclusivO săptămână inainte

TELEKOM scumpeste abonamentele unilateral

TELEKOM scumpeste abonamentele unilateral, cui nu-i convine nu are incotro (toti fac la fel). Mi-a scumpit abonamentele cu aproximativ 13...

ExclusivO săptămână inainte

Sinteza zilei/Pușcăriașii își execută pedepsele în condiții inumane? /Atunci, PSD-ule, copiii cum sunt tratați?/PRIN EXTERMINARE UMANĂ?

Am aflat cum, de ce și de cine a fost protejat fiul lui Dragnea la Drobeta! Dragnea jr., a fost...

ExclusivO săptămână inainte

EXCLUSIV/PROMO/MARTI, 14.05.2019, Incisiv de Prahova va devoala “MAFIA” de la varful ITM Bucuresti/DOCUMENTE

Iar PSD Mehedinți este construit pe aceeași structură a PCR de dinainte de 1989… Să vezi și să nu crezi!...

Cultură2 săptămâni inainte

Iata cateva din avantajele folosirii unui calculator de salariu online

Una dintre problemele care sunt abordate in mod constant, este cum se calculeaza sumele datorate salariatului, tinand seama de deducerile...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Partidul -Stat, Aladin Georgescu, ori despre cum arată corupţia din PSD Mehedinți!

,,În Mehedinți timpul a rămas în loc. Dacă ai avut ocazia să vizitezi,  Timișoara, Târgu Jiu, Craiova, dar chiar Reșița...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Colosal/Declaratii “inedite” ale ofiterului VASILE Marian DE LA STS, in fata instantei

Ieri s-a judecat un nou termen in dosarul penal inventat lui Cezar Stoichiciu de uneltele lui Negulescu Mircea de la...

Știrile Săptămânii