„Nu ne sfiim să numim această taxă o taxă pe lăcomie”, a spus Orlando Teodorovici în conferinţa de presă. El a adăugat şi faptul că noua taxă are drept scop protejarea firmelor şi persoanelor fizice din România, subliniind şi faptul că se aşteaptă ca statul să încaseze peste 3 miliarde de lei de la bănci.
Și totuşi cine va suporta această taxă suplimentară? Băncile sau chiar cetăţenii? Senatorul ALDE, Daniel Zamfir, expert în problemele bancare, a explicat pentru Capital cum stă de fapt situaţia.
Trebuie să luăm în calcul că în România băncile înregistrează profituri triple faţă de alte state din UE unde sunt prezente şi impun dobânzi de 3-5 ori mai mari decât în alte ţări. Raportul publicat recent de BNR arată că opt bănci s-au înţeles între ele să ţină România într-o situaţie de subdezvoltare economică.
Povestea cu riscul de ţară crescut, pe care o tot foloseau ca pretext, nu mai ţine acum. Pentru că dacă avea într-adevăr un impact atât de mare riscul de ţară, atunci nu înregistrau băncile profituri triple faţă de alte ţări. În acest raport la care fac referire, chiar BNR recunoaşte că băncile au rulat în România bani foarte puţini la dobânzi foarte mari şi nu au finanţat aproape deloc proiecte mari. În schimb în alte state rulează bani mulţi la dobânzi mici, iar asta înseamnă dezvoltare economică. Dar pe noi ne-au ţinut pe loc ani întregi şi ei au făcut foarte mulţi bani. Nu mai spun că unele bănci şi-au făcut firme offshore şi practic nu plăteau nicio taxă statului român. Doar încasau.
Nu cred că băncile vor pleca din cauza unei taxe suplimentare. Sigur că vor ţipa că le iei din bani. Vor rămâne, dar nu vor mai face profituri triple, vor face duble. Oricum vor face. Aşa au spus şi cu darea în plată, că va fi un dezastru, că pleacă. Și ce s-a întâmplat? Băncile au avut profituri şi mai mari”, a declarat Daniel Zamfir în exclusivitate pentru Capital.
„Este foarte bună ideea. Taxa va creşte pe măsură ce vor creşte (artificial) costurile impuse populaţiei. În plus, băncile vor fi obligate să vireze către finanţarea economiei”, a spus şi avocatul Gheorghe Piperea pentru Capital.
În Austria sau Belgia, aceeaşi bancă acordă acelaşi tip de credite la o dobândă cuprinsă între 1 şi 3%, în timp ce în România depăşeşte 8%. De ce s-a ajuns aici şi de ce nici BNR, nici Guvernele care s-au perindat pe la putere nu au făcut nimic este o întrebare al cărui răspuns îl găsiţi în declaraţiile de avere al celor vizaţi şi ale copiilor lor
